Dicționare ale limbii române

16 definiții pentru țuțul

ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Reg.) 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – Et. nec.
ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Reg.) 1. Proeminență sau excrescență cărnoasă. 2. (Adverbial; în expr.) A rămâne țuț = a rămâne uluit, mirat peste măsură. – Et. nec.
ȚUȚ, țuțuri, s. n. (Regional) Proeminență cărnoasă. Ia puiul și-i arde țuțul (moțul) acela de carne în vîrf. ȘEZ. VI 84.
ȚÚȚUL, țuțule, s. n. (Regional) Scrînciob.
ȚÚȚUL, țuțule, s. n. (Reg.) Scrânciob. – Comp. sb. cucati „a legăna”.
țuț (reg.) s. n., pl. țúțuri
țuț s. n., pl. țúțuri
țuțulá vb., ind. prez. 1 sg. țuțúl, 3 sg. țuțúlă
ȚUȚÚL s. v. leagăn.
ȚUȚULÁ vb. v. legăna.
țuț adv. – Păcălit, tras pe sfoară. Creație expresivă, care se bazează pe ideea de „ascuțit”. Imaginea trebuie să fie aceea de bot, ca în expresia cu buzele umflate, sau a pune cioc „a înșela”. Cf. toate cuvintele cu aceeași consonanță care traduce aceeași idee de „vîrf”, țiglă, țîță, țugu, țurcă. – Der. țuță (var. Olt. țoță), s. f. (stog, claie, morman); țuțui(a), vb. ( a face vîrf, a vîrfui; refl., a se cățăra, a se cocoța); țuțui, s. n. (vîrf, pisc), cf. țugui; țuțul, s. n. (Arg., penis); țuțuian, s. m. (muntean, nume care se dă în Munt. transilvănenilor; cioban, țăran; mitocan); țuțuiancă, s. f. (transilvăneancă; un anumit dans popular); țuțuienesc, adj. (transilvan; muntean); țuțura, vb. (Trans., a se lua de ciuf, a se părui); țuțuroi (var. țuțur), s. n. (țurțur; robinet), cf. țurțur; țunțurliu, adj. (încîlcit, mîzgălit).
țuțul s. v. LEAGĂN.
țuțula vb. v. LEGĂNA.
Țuțu, -l v. Țîță II 1.
a lăsa țuț (pe cineva) expr. (intl.) 1. a-i fura (cuiva) totul. 2. a lăsa (pe cineva) fără un ban. 3. a înșela (pe cineva), a păcăli (pe cineva). 4. a uimi (pe cineva), a ului (pe cineva).
țuț adj. invar. bun; frumos; de calitate superioară; excelent.

țuțul dex online | sinonim

țuțul definitie

Intrare: țuț
țuț substantiv neutru
Intrare: țuțul
țuțul substantiv neutru
Intrare: Țuțul
Țuțul
Intrare: țuțula
țuțula verb grupa I conjugarea I