Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru țopârlănesc

ȚOPÂRLĂNÉSC, -EÁSCĂ, țopărlănești, adj. De țopârlan, caracteristic țopârlanului; necioplit, mitocănesc, grosolan. – Țopârlan + suf. -esc.
ȚOPÂRLĂNÍ, țopârlănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A da cuiva epitetul de țopârlan. – Din țopârlan.
ȚOPÂRLĂNÉSC, -EÁSCĂ, țopârlănești, adj. De țopârlan, caracteristic țopârlanului; necioplit, mitocănesc, grosolan. – Țopârlan + suf. -esc.
ȚOPÂRLĂNÍ, țopârlănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A da cuiva epitetul de țopârlan. – Din țopârlan.
ȚOPÎRLĂNÉSC, -EÁSCĂ, țopîrlănești, adj. De țopîrlan, grosolan. Glume țopîrlănești! – îl repezi nevastă-sa. V. ROM. mai 1954, 73.
ȚOPÎRLĂNÍ, țopîrlănesc, vb. IV. Tranz. (Rar) A da cuiva epitetul de țopîrlan; a numi pe cineva țopîrlan. De aceea... m-ai și țopîrlănit dinaintea oamenilor și a boierilor. ALECSANDRI, T. 195.
țopârlănésc (rar) adj. m., f. țopârlănească; pl. m. și f. țopârlănéști
țopârlăní (a ~) (rar) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țopârlănésc, imperf. 3 sg. țopârlăneá; conj. prez. 3 să țopârlăneáscă
țopârlănésc adj. m., f. țopârlăneáscă; pl. m. și f. țopârlănéști
țopârlăní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. țopârlănésc imperf. 3 sg. țopârlăneá; conj. prez. 3 sg. și pl. țopârlăneáscă
ȚOPÂRLĂNÉSC adj. v. mitocănesc.
ȚOPÂRLĂNÉSC ~eáscă (~éști) Care este caracteristic pentru țopârlani; propriu țopârlanilor. /țopârlan + suf. ~esc
ȚOPÎRLĂNESC adj. bădărănesc, grosolan, mahalagesc, mitocănesc, mîrlănesc, mojic, mojicesc, nepoliticos, ordinar, țopesc, vulgar, (rar) mojicos, (fig.) necioplit. (Purtare ~.)

țopârlănesc dex online | sinonim

țopârlănesc definitie

Intrare: țopârlănesc
țopârlănesc adjectiv
Intrare: țopârlăni
țopârlăni conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv