Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru țistuială

ȚISTUIÁLĂ, țistuieli, s. f. (Rar) Acțiunea de a țistui și rezultatul ei; sunet produs prin repetarea inteijecției „țist”; țistuitură. [Pr.: -tu-ia-] – Țistui + suf. -eală.
ȚISTUIÁLĂ, țistuieli, s. f. Acțiunea de a țistui și rezultatul ei; sunet produs prin repetarea interjecției „țist”; țistuitură. [Pr.: -tu-ia-] – Țistui + suf. -eală.
ȚISTUIÁLĂ, țistuieli, s. f. Acțiunea de a țistui; zgomot produs prin repetarea interjecției «țist». S-aud țistuieli prin bănci, unii chicotesc de rîs. VLAHUȚĂ, O. A. II 221.
țistuiálă (rar) s. f., g.-d. art. țistuiélii; pl. țistuiéli
țistuiálă s. f., g.-d. art. țistuiélii; pl. țistuiéli

țistuială dex online | sinonim

țistuială definitie

Intrare: țistuială
țistuială substantiv feminin