ȚIPĂTÓR, -OÁRE, țipători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre glas) Strident. ♦ Fig. (Despre culori, lumină) Prea bătător la ochi, prea viu, prea intens. 2. S. f. (Reg.) Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage. – Țipa1 + suf. -ător.

ȚIPĂTÓR, -OÁRE, țipători, -oare, adj., s. f. 1. Adj. (Despre glas) Strident. ♦ Fig. (Despre culori, lumină) Prea bătător la ochi, prea viu, prea intens. 2. S. f. Un fel de fluier cu care vânătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage. – Țipa1 + suf. -ător.

ȚIPĂTOÁRE, țipători, s. f. (Regional) Un fel de fluier cu care vînătorii imită glasul diferitelor animale pentru a le atrage.

ȚIPĂTÓR, -OÁRE, țipători, -oare, adj. 1. (Despre glas) Strident. 2. Fig. (Despre culori și lumină) Prea viu, prea bătător la ochi; strident. S-a făcut artistă și ai întîlnit-o peste mulți ani... cu toate semnele oboselii sub fardul țipător, în lumina țipătoare a localului de petreceri. PAS, Z. I 185.

țipătoáre (fluier) (reg.) s. f., g.-d. art. țipătórii; pl. țipătóri

țipătór adj. m., pl. țipătóri; f. sg. și pl. țipătoáre

țipătoáre (fluier) s. f., g.-d. art. țipătórii; pl. țipătóri

țipătór adj. m., pl. țipătóri; f. sg. și pl. țipătoáre

ȚIPĂTÓR adj. 1. v. strident. 2. intens, izbitor, strident, tare, violent, (rar) strigător, (franțuzism) criant. (Culori, nuanțe ~oare.)

Țipător ≠ pal, palid, spălăcit

ȚIPĂTOÁRE ~óri f. rar Fluier folosit de vânători pentru a imita glasul păsărilor și al animalelor, ademenindu-le. /a țipa + suf. ~ătoare

ȚIPĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) 1) (despre voce) Care are o sonoritate puternică și neplăcută; ascuțit și intens în același timp; strident. 2) fig. (despre culori) Care are o nuanță prea vie; bătător la ochi; aprins; strident. /a țipa + suf. ~tor

țipătoáre f., pl. orĭ. Șuĭerătoare de imitat țipetu păsărilor la vînat.

ȚIPĂTOR adj. 1. strident. (Un glas ~.) 2. intens, izbitor, strident, tare, violent, (rar) strigător. (Culori, nuanțe ~.)

țipător, -oare, țipători, -oare s. m., s. f., adj. (intl.) reclamant.