Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru țigănete

ȚIGĂNÉTE s. m. (Rar) Țigănuș. Acesta era un țigănete firav și ofticos. SADOVEANU, M. C. 25.
ȚIGĂNÉTE s. m. (Rar) Țigănuș (1). – Din țigan + suf. -ete.

țigănete dex online | sinonim

țigănete definitie

Intrare: țigănete
țigănete substantiv masculin (numai) singular admite vocativul
Creare CV Creare CV