Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru țigănel

ȚIGĂNÉL, țiganei, s. m. (Reg.) Țigănuș. – Țigan + suf. -el.
ȚIGĂNÉL, țigănei, s. m. Țigănuș. – Țigan + suf. -el.
ȚIGĂNÉL, țigănei, s. m. 1. Țigănuș (1). 2. Pasăre asemănătoare cu vrabia, care trăiește în preajma gospodăriilor și a pămînturilor cultivate (Passer domesticus ).
țigănél (rar, reg.) s. m., pl. țigănéi, art. țigănéii
țigănél s. m., pl. țigănéi, art. țigănéii
ȚIGĂNÉL s. v. țigănaș, țigănuș.
țigănel s. v. ȚIGĂNAȘ. ȚIGĂNUȘ.

țigănel dex online | sinonim

țigănel definitie

Intrare: țigănel
țigănel substantiv masculin admite vocativul