Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru țepui

țepuí, țepuiésc, vb. IV (reg.) a încercui cu un cordon de soldați; a străjui; a izola.
țepui, țepuiesc v. t. a escroca, a înșela, a fraieri
ȚEPUÍ, țepuiesc, vb. IV. tranz. și refl. (Arg.) 1. Tranz. A păcăli, a înșela, a escroca; a frauda; a da țeapă (cuiva). 2. Refl. A se lăsa păcălit, înșelat, escrocat; a lua țeapă. – Din țeapă + suf. -ui.

țepui dex online | sinonim

țepui definitie

Intrare: țepui
țepui