țepoiát, -ă, țepoiáți, -te, adj. (reg.; despre coarne) ridicat în sus și ascuțit; țapoș; țepoș.

țăpoĭát, -ă adj. (d. țăpoĭ). Br. Coarne țăpoĭate, coarne (de boŭ) ca țăpoĭu, țapoșe. – Și țep-?

țepoĭát, V. țăpoĭat.