ZEPELÍN, zepeline, s. n. Navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decât aerul; dirijabil. [Scris și: zeppelin] – Din germ. Zeppelin.

ZEPPELÍN, zeppeline, s. n. Navă aeriană dirijabilă de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen sau cu alt gaz mai ușor decât aerul; dirijabil. – Din germ. Zeppelin.

ȚEPELÍN s. n. v. zeppelin.

ȚEPELÍN, s. n. v. zepelin.

ZEPELÍN, zepeline, s. n. Navă aeriană dirijabilă, de mari dimensiuni, construită din metal, cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen. [Var.: țepelín s. n.] – Germ. Zeppelin.

!zepelín (dirijabil) s. n., pl. zepelíne

zeppelín/zéppelin s. n. [z pron. germ. ț], pl. zeppelíne/zéppeline

zeppelín / zéppelin s. n. [z pron. germ. ț], pl. zeppelíne / zéppeline

ZEPPELÍN s. v. dirijabil.

ȚEPELÍN s.n. v. zepelin.

ZEPELÍN s.n. Balon dirijabil de mari dimensiuni, cu un înveliș rigid de metal și cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen. [Var. țepelin s.n., var. (după alte surse) zeppelin s.n. / < germ. Zeppelin, cf. Ferdinand von Zeppelin – numele inventatorului].

ZEPPELÍN / ZÉPPELIN [ȚE-PE-] s. n. dirijabil de mari dimensiuni, cu un înveliș rigid de metal și cu numeroase compartimente umplute cu hidrogen. (< germ. Zeppelin)

ZEPPELÍN ~e n. Dirijabil mare (cu înveliș de metal), umplut cu hidrogen sau cu un alt gaz mai ușor decât aerul. [Acc. și zéppelin] /<germ. Zeppelin

țepelin n. dirijabil german, inventat de contele Zeppelin.

zeppelin n. V. țepelin.

ZEPELIN s. (AV.) dirijabil.

ZEPPELIN aerostat dirijabil, de mari dimensiuni, având un schelet rigid, în general metalic, și numeroase compartimente umplute cu un gaz mai ușor decât aerul (hidrogen, heliu etc.).