ȚELENÍȘ s. n. v. țeliniș.

ȚELINÍȘ, țelinișuri, s. n. (Și în forma țeleniș) Cîmp nelucrat; țelină, pîrloagă; pajiște. Acum pămîntul e umezit de-ajuns pentru... a se ara orice țeleniș. La TDRG. – Variantă: țeleníș s. n.

țeliníș (reg.) s. n., pl. țeliníșuri

țeliníș s. n., pl. țeliníșuri

țeliníș, țeliníșuri, s.n. (înv.) pământ nelucrat, țelină.

țeleníș n., pl. urĭ. Pămînt înțelenit, țelină.