O definiție pentru țaclă
țáclă și
țáglă f., pl.
e (cp. cu germ.
zacke, țepușă, și ung.
csák, vîrf. V.
țăcălie, înțăglat, țiglă 2 și
cÄoaclă).
VechÄ (
țaglă). Vîrf de săgeată.
AzÄ. Munt. A te uÄta È›aglă (saÅ
È›aclă), a te uÄta È›intă, fix, atent:
cu ochiÄ È›aclă (OlteniÈ›a, VR. 1912, 10, 53).
Trans. (È›aglă). Manelă (doÅă la număr) pe care se poartă secriu la È›ară. V.
ațintesc. țaclă dex online | sinonim
țaclă definitie