Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

9 defini╚Ťii pentru ╚Ť─ârmuitor

╚Ü─éRMUIT├ôR, -O├üRE, ╚Ť─ârmuitori, -oare, adj. (Rar) Care m─ârgine╚Öte ceva; ├«nconjur─âtor. [Pr.: -mu-i-] ÔÇô ╚Ü─ârmui + suf. -tor.
╚Ü─éRMUIT├ôR, -O├üRE, ╚Ť─ârmuitori, -oare, adj. (Rar) Care m─ârgine╚Öte ceva; ├«nconjur─âtor. [Pr.: -mu-i-] ÔÇô ╚Ü─ârmui + suf. -tor.
╚Ü─éRMUIT├ôR, -O├üRE, ╚Ť─ârmuitori, -oare, adj. (Rar) Care m─ârgine╚Öte, ╚Ť─ârmure╚Öte (ceva); ├«nconjur─âtor. M─ârile ╚Ť─ârmuitoare ╚Öi cet─â╚Ťi l├«ng─â limanuri, Toate se ├«ntind nainte-i. EMINESCU, O. I 144.
╚Ť─ârmuit├│r (rar) (-mu-i-) adj. m., pl. ╚Ť─ârmuit├│ri; f. sg. ╚Öi pl. ╚Ť─ârmuito├íre
╚Ť─ârmuit├│r adj. m. (sil. -mu-i-), pl. ╚Ť─ârmuit├│ri; f. sg. ╚Öi pl. ╚Ť─ârmuito├íre
ȚĂRMUITÓR adj. v. împrejmuitor, înconjurător.
╚Ü─éRMUIT├ôR ~o├íre (~├│ri, ~o├íre) rar Care ╚Ť─ârmuie╚Öte; cu proprietatea de a ╚Ť─ârmui. [Sil. -mu-i-] /a ╚Ť─ârmui + suf. ~tor
╚Ť─ârmuitor a. m─ârgina╚Ö: m─ârile ╚Ť─ârmuitoare ╚Öi cet─â╚Ťi l├óng─â limanuri EM.
╚Ť─ârmuitor adj. v. ├ÄMPREJMUITOR. ├ÄNCONJUR─éTOR.

╚Ť─ârmuitor dex online | sinonim

╚Ť─ârmuitor definitie

Intrare: ╚Ť─ârmuitor
╚Ť─ârmuitor adjectiv
  • silabisire: -mu-i-