Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru țârucă

ȚÂRÚCĂ s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țâră; țârică, țârișoară. ◊ Expr. Nici țârucă = lipsit cu totul de... – Țâră + suf. -ucă.
ȚÂRÚCĂ s. f. (Reg.) Diminutiv al lui țâră; țârică, țârișoară. ◊ Expr. Nici țârucă = lipsit cu totul de... – Țâră + suf. -ucă.
ȚÎRÚCĂ s. f. Țîrișoară. Îra, nănașule, și dumneata, bădiță Stavăr, da stați o țîrucă și cinstiți și din mustul nostru. SADOVEANU, O. VIII 162. ◊ Expr. Nici țîrucă = nici pic, de loc, cîtuși de puțin. Ce folos că nu-i putere, Nici țîrucă mîngîiere. ALECSANDRI, T. 215.
țârúcă (reg.) s. f., g.-d. art. țârúcii
țârúcă s. f.
ȚÂRÚCĂ s. v. țârișoară.
ȚÎRU s. țîrișoară. (O ~ de...)

țârucă dex online | sinonim

țârucă definitie

Intrare: țârucă
țârucă substantiv feminin (numai) singular