Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru țârău

ȚÎRẮU, țîraie, s. n. (Regional) Scoc pe care se scurge apa unui izvor; p. ext. izvor, șipot, pîrău mic.
ȚÂRẮU, țâráie, s. n. (Reg.) Scoc pe care se scurge apa unui izvor; p. ext. izvor, șipot, pârâu mic. – Din țâr1 (interjecție) + suf. -ău.
țârắu (reg.) s. n., art. țârắul; pl. țâráie
țârắu s. n., art. țârắul; pl. țâráie
țîrắŭ n., pl. aĭe (d. a țîrîi). Bz. Șipot.

țârău dex online | sinonim

țârău definitie

Intrare: țârău
țârău substantiv neutru