Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru țâfloc

țâflóc, țâflocuri, (țifloc), s.n. – (reg.; anat.) Omușorul din cerul gurii; împărătuș (ALRRM, 1969: 62). – Din țâflă (var. de la țeh „bucată de lemn, băț” < sas. zeche, din germ. Zeichen „semn de hotar”) + suf. -oc (MDA).
țâflóc, -uri, s.n. – (anat.) Omușorul din cerul gurii; împărătuș (ALR 1969: 62). – Probabil cf. țâflă (var. de la țeh „bucată de lemn, băț” < sas. zeche, din germ. Zeichen „semn de hotar”).

țâfloc dex online | sinonim

țâfloc definitie

Intrare: țâfloc
țâfloc