Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru țâțișoară

ȚÂȚIȘOÁRĂ, țâțișoare, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui țâță (1); țâțucă. – Țâță + suf. -ișoară.
ȚÂȚIȘOÁRĂ, țâțișoare, s. f. (Pop.) Diminutiv al lui țâță (1); țâțucă. – Țâță + suf. -ișoară.
ȚÎȚIȘOÁRĂ, țîțișoare, s. f. Diminutiv al lui țîță. Cămeșă mîndră floare... Uscată la țîțișoare, Cu foc de la inimioară. ȘEZ. I 13. Zidul că mă strînge, Țîțișoara-mi curge, Copilașu-mi plînge! TEODORESCU, P. P. 466. Zidul se suia Și o cuprindea... Pîn’ la costișoare, Pîn’ la țîțișoare. ALECSANDRI, P. P. 190.
țâțișoáră (pop.) s. f., g.-d. art. țâțișoárei; pl. țâțișoáre
țâțișoáră s. f., g.-d. art. țâțișoárei; pl. țâțișoáre
ȚÂȚIȘOÁRĂ s. pieptișor, pieptuleț, pieptuț, sânișor, sânuleț, (pop.) țâțucă.
ȚÎȚIȘOA s. pieptișor, pieptuleț, pieptuț, sînișor, sînuleț, (pop.) țîțucă.

țâțișoară dex online | sinonim

țâțișoară definitie

Intrare: țâțișoară
țâțișoară substantiv feminin