Dicționare ale limbii române

2 intrări

7 definiții pentru șvabă

ȘVAB2, -Ă, șvabi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Nume generic dat coloniștilor germani, francezi, italieni, spanioli și bulgari așezați succesiv în unele regiuni din Banat și Transilvania, în sec. XVIII; persoană care face parte dintre urmașii acestor coloniști. 2. Adj. Care aparține șvabilor2 (1), privitor la șvabi2.- Din germ. Schwabe.
ȘVAB2, -Ă, șvabi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Nume generic dat coloniștilor germani, francezi, italieni, spanioli și bulgari așezați succesiv în unele regiuni din Banat și Transilvania, prin sec. XVIII; persoană care face parte dintre urmașii acestor coloniști. 2. Adj. Care aparține șvabilor2 (1), privitor la șvabi2. – Din germ. Schwabe.
ȘVAB2, -Ă, șvabi, -e, s. m. și f. Persoană care face parte dintr-o populație germană, stabilită prin secol al XVIII-lea în Banat și în unele regiuni din Transilvania și Bucovina.
șvab2 (persoană) adj. m., s. m., pl. șvabi; adj. f., s. f. șvábă, pl. șvábe
șvab (persoană) s. m., adj. m., pl. șvabi; f. sg. șvábă, g.-d. art. șvábei, pl. șvábe
ȘVAB s., adj. 1. s., adj. suab. (Populația ~.) 2. adj. v. șvăbesc. (Dialectul ~.)
ȘVAB s., adj. 1. s., adj. suab. (Populația ~.) 2. adj. șvăbesc. (Dialectul ~.)

șvabă dex online | sinonim

șvabă definitie

Intrare: șvabă
șvabă substantiv feminin admite vocativul
Intrare: șvab (adj.)
șvab 2 adj. adjectiv