Dicționare ale limbii române

13 definiții pentru șutat

ȘUTÁ, șutez, vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un șut2. – Din fr. shooter.
ȘUTÁT s. n. Faptul de a șuta. – V. șuta.
ȘUTÁ, șutez, vb. I. Tranz. A lovi (puternic) mingea cu piciorul, cu mâna, cu capul sau cu un instrument (la unele jocuri sportive); a da, a trage un șut2. – Din fr. shooter.
ȘUTÁT s. n. Faptul de a șuta. – V. șuta.
ȘUTÁ, șutez, vb. I. Tranz. (Folosit și absolut) A lovi mingea cu piciorul (la fotbal, la rugbi etc.).
șutá (a ~) vb., ind. prez. 3 șuteáză
șutát s. n.
șutá vb., ind. prez. 1 sg. șutéz, 3 sg. și pl. șuteáză
șutát s. n.
ȘUTÁ vb. I. intr. A lovi tare mingea cu piciorul; a trage un șut. [Cf. fr. shooter, engl. shoot].
ȘUTÁ vb. intr. (sport) a lovi, a arunca cu putere mingea către poarta adversă; a trage un șut. (< fr. shooter)
A ȘUTÁ ~éz tranz. (la unele jocuri sportive) A trage un șut în direcția porții. /<fr. shooter
a șuta în plopi expr. (glum. – în fotbal) a trimite mingea cu mult peste poartă.

șutat dex online | sinonim

șutat definitie

Intrare: șuta
șuta conjugarea a II-a grupa I verb tranzitiv
Intrare: șutat (fapt)
șutat 2 s.n. substantiv neutru (numai) singular
Intrare: șutat (part.)
șutat 1 part. participiu