ȘURUBĂRÍ, șurubăresc, vb. IV. Intranz. umbla cu șiretlicuri, a se folosi de șmecherii pentru a realiza ceva.

ȘURUBĂRÍ, șurubăresc, vb. IV. Intranz. A face șurubării, a umbla cu șmecherii, cu tertipuri pentru a realiza ceva. – Din șurubar.

șurubărí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șurubăreáscă, 3 sg. șurubăréște

A ȘURUBĂRÍ ~ésc intranz. fam. A umbla cu șurubării. /Din șurub