Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru șumeneală

ȘUMENEÁLĂ, șumeneli, s. f. (Reg.) Stare de amețeală din cauza băuturii; beție. – Șumeni + suf. -eală.
ȘUMENEÁLĂ, șumeneli, s. f. (Reg.) Stare de amețeală din cauza băuturii; beție. – Șumeni + suf. -eală.
ȘUMENEÁLĂ s. f. (Transilv.) Stare de amețeală din cauza băuturii; beție. Doamne ferește! răspunse Marin serios, parcă i-ar fi trecut șumeneala. REBREANU, S. II 27.
șumeneálă (reg.) s. f., g.-d. art. șumenélii; pl. șumenéli
șumeneálă s. f., g.-d. art. șumenélii; pl. șumenéli
ȘUMENEÁLĂ s. v. beție, ebrietate.
șumenea s. v. BEȚIE. EBRIETATE.

șumeneală dex online | sinonim

șumeneală definitie

Intrare: șumeneală
șumeneală substantiv feminin