Dicționare ale limbii române

6 definiții pentru șuguitor

ȘUGUITÓR, -OÁRE, șuguitori, -oare, adj. (Reg.) Care șuguiește. [Pr.: -gu-i-] – Șugui + suf. -tor.
ȘUGUITÓR, -OÁRE, șuguitori, -oare, adj. (Reg.) Care șuguiește. [Pr.: -gu-i-] – Șugui + suf. -tor.
ȘUGUITÓR, -OÁRE, șuguitori, -oare, adj. (Mold Bucov., Transilv.; și substantivat) (Persoană) care șuguiește.
șuguitór (reg.) (-gu-i-) adj. m., pl. șuguitóri; f. sg. și pl. șuguitoáre
șuguitór adj. m. (sil. -gu-i-), pl. șuguitóri; f. sg. și pl. șuguitoáre
ȘUGUITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) pop. Care șuguiește. [Sil. -gu-i-] /a șugui + suf. ~tor

șuguitor dex online | sinonim

șuguitor definitie

Intrare: șuguitor
șuguitor adjectiv
  • silabisire: șu-gu-i-tor