ȘUGUBINÁR, șugubinari, s. m. (în vechea organizare administrativă a Țărilor Române) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile stabilite pentru răscumpărare. – Șugubină + suf. -ar.

ȘUGUBINÁR, șugubinari, s. m. (În vechea organizare administrativă a țărilor române) Persoană care cerceta și judeca faptele de omucidere, tâlhărie sau adulter și încasa de la vinovați amenzile la care aceștia erau supuși. – Șugubină + suf. -ar.

șugubinár (înv.) s. m., pl. șugubinári

șugubinár s. m., pl. șugubinári