Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

15 defini╚Ťii pentru ╚Ötrengari

╚śTRENG├üR, ╚Ötrengari, s. m. (Adesea adjectival) T├ón─âr, copil zburdalnic, care se ╚Ťine de pozne sau umbl─â hoinar. ÔÖŽ B─ârbat u╚Öuratic, afemeiat. ÔÇô ╚śtreang + suf. -ar.
╚śTRENG├üR, ╚Ötrengari, s. m. (Adesea adjectival) T├ón─âr, copil zburdalnic, care se ╚Ťine de pozne sau umbl─â hoinar. ÔÖŽ B─ârbat u╚Öuratic, afemeiat. ÔÇô ╚śtreang + suf. -ar.
╚śTRENG├üR, ╚Ötrengari, s. m. (De obicei cu o nuan╚Ť─â de simpatie) B─âiat neast├«mp─ârat, zburdalnic, care se ╚Ťine de pozne sau umbl─â hoinar. Avea o c─âut─âtur─â ╚Öi un umblet de ╚Ötrengar. GANE, N. III 157. Pe Nu╚Ťu vi-l l─âsasem mic, Cu cre╚Ötetul c├«t masa; O fi acum ╚Ötrengar voinic ╚śi v─â r─âstoarn─â casa? CO╚śBUC, P. II 59. ╚śtrengarii erau mai nebuni ca totdeauna. CARAGIALE, O. III 13. ÔŚŐ Fig. V─âzui prin v─âi al verii dulce v├«nt, ╚śtrengar frumos. CO╚śBUC, P. I 287. ÔŚŐ (Adjectival) Ce-i pe drum at├«ta gur─â? ÔÇô Nu-i nimic. Copii ╚Ötrengari. ÔÇô Ei auzi! vedea-i-a╚Ö mari. Parc─â trece-adun─âtur─â de t─âtari. CO╚śBUC, P. I 227. (Fig.) Mierloiul sprinten ╚Öuier─â o clip─â; Un sturz ╚Ötrengar ├«ng├«n─â-o turturic─â. IOSIF, V. 70. ÔÖŽ (Adverbial) ╚śtreng─âre╚Öte. ├Ä╚Öi retrase m├«na ╚Öi-l privi pe Mihai sur├«z├«nd ╚Ötrengar. CAMIL PETRESCU, N. 58. B─ârbat u╚Öuratic, afemeiat... V. crai. Un ╚Ötrengar ce compromite femeile. Azi face curte uneia, m├«ne alteia. ALECSANDRI, T. 1679.
ștrengár s. m., pl. ștrengári
ștrengár s. m., pl. ștrengári
╚śTRENG├üR adj., s. 1. adj. dr─âcos, pozna╚Ö. (Un copil ~.) 2. adj., s. nebunatic, pozna╚Ö, (prin Mold.) bazaochi. (Mare ~ mai este!) 3. s. (fam.) ho╚Ť, ho╚Ťoman, t├ólhar. (Ce ~ f─âr─â pereche!)
╚śTRENG├üR s. v. afemeiat, crai, derbedeu, golan, haimana, lep─âd─âtur─â, lichea, netrebnic, pu╚Ölama, sc├órn─âvie, sec─âtur─â, vagabond.
╚śTRENG├üR adj. v. glume╚Ť, hazliu, pozna╚Ö, vesel.
╚śTRENG├üR ~i m. 1) Copil neast├ómp─ârat, pozna╚Ö. Un ~ f─âr─â pereche. 2) B─ârbat u╚Öuratic, neserios. /╚Ötreang + suf. ~ar
A ╚śTRENG─éR├Ź ~├ęsc intranz. A fi ╚Ötrengar. /Din ╚Ötrengar
ștrengar m. băiat care bate podurile. [Lit. vrednic de ștreang sau de spânzurătoare].
╚Ötreng├ír m. (d. ╚Ötreang, adic─â ÔÇ×bun de ╚Ötreang, un sp├«nzuratÔÇŁ). Fam. Care face ╚Ötreng─âri─ş. ÔÇô Fem. -─âri╚Ť─â, pl. e.
╚Ötrengar s. v. AFEMEIAT. CRAI. DERBEDEU. GOLAN. HAIMANA. LEP─éD─éTUR─é. LICHEA. NETREBNIC. PU╚śLAMA. SC├ÄRN─éVIE. SEC─éTUR─é. VAGABOND.
╚śTRENGAR adj., s. 1. adj. dr─âcos, pozna╚Ö. (Un copil ~.) 2. adj., s. nebunatic, pozna╚Ö, (prin Mold.) bazaochi. (Mare ~ mai este!) 3. s. (fam.) ho╚Ť, ho╚Ťoman, t├«lhar. (Ce ~ f─âr─â pereche!)
╚Ötrengar adj. v. GLUME╚Ü. HAZLIU. POZNA╚ś. VESEL.

ștrengari dex online | sinonim

ștrengari definitie

Intrare: ștrengar (adj.)
ștrengar 1 adj. adjectiv
Intrare: ștrengari
ștrengari
Intrare: ștrengar (persoană)
ștrengar 2 s.m. substantiv masculin admite vocativul