10 definiții pentru știricire
ȘTIRICÍ, știricesc,
vb. IV.
Tranz. (
Reg.)
1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi.
2. A comunica, a da de știre. –
Știre +
suf. -ici.
ȘTIRICÍ, știricesc,
vb. IV.
Tranz. (
Reg.)
1. A căuta să afle ceva (cu șiretenie), a cerceta, a se informa, a iscodi.
2. A comunica, a da de știre. –
Știre +
suf. -ici.
ȘTIRICÍ, știricesc,
vb. IV.
Tranz. 1. (Regional) A căuta să afle ceva; a cerceta, a se informa; a iscodi. Va putea să alunge orice prepus din mintea lui Lică, pentru ca numai într-un tîrziu să-i vină gîndul de a știrici încotro a plecat. SLAVICI, N. II 172.
2. A comunica, a da de știre. (
Refl. impers.) Mie mi s-a știricit C-aveți un rob nespovedit. La TDRG.
știricí (a ~) (
reg.,
fam.)
vb.,
ind. prez. 1
sg. și 3
pl. știricésc,
imperf. 3
sg. știriceá;
conj. prez. 3 să știriceáscă
știricí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. știricésc, imperf. 3 sg. știriceá; conj. prez. 3 sg. și pl. știriceáscă ȘTIRICÍ vb. v. anunța, cerceta, comunica, informa, iscodi, încunoștința, înștiința, vesti. A ȘTIRICÍ ~ésc tranz. reg. 1) A afla culegând știri prin vicleșug. 2) (informații) A face cunoscut; a da de știre; a vesti; a înștiința; a anunța; a informa. /știre + suf. ~ici știricí2, pers. 3 sg. știricéște, vb. IV refl. (reg.; despre oi) a deveni stearpă. știricésc v. tr. Trans. Ban. Umblu după știrĭ, cercetez, mă informez: el a știricit tot (Agrb. Înt. 123). Comunic, daŭ o veste.
știrici vb. v. ANUNȚA. CERCETA. COMUNICA. INFORMA. ISCODI. ÎNCUNOȘTINȚA. ÎNȘTIINȚA. VESTI. știricire dex online | sinonim
știricire definitie
Intrare: știrici
știrici conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv