Dicționare ale limbii române

2 intrări

O definiție pentru ștircuire

ștircuí, ștírcui, vb. IV (reg.) 1. (în forma: ștercui; despre struguri) a zdrobi cu știrca, cu mustuitorul. 2. (despre zarzavat) a mărunți cu ajutorul unui băț ramificat la un capăt.

ștircuire dex online | sinonim

ștircuire definitie

Intrare: ștircui
ștircui verb grupa a IV-a conjugarea a IV-a
Intrare: ștircuire
ștircuire infinitiv lung