Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

7 defini╚Ťii pentru ╚Ötirbenie

╚śTIRB├ëNIE, ╚Ötirbenii, s. f. (Rar) ╚śtirbitur─â (1). ÔÇô ╚śtirb + suf. -enie.
╚śTIRB├ëNIE, ╚Ötirbenii, s. f. (Rar) ╚śtirbitur─â (1). ÔÇô ╚śtirb + suf. -enie.
╚śTIRB├ëNIE, ╚Ötirbenii, s. f. Faptul de a fi ╚Ötirb; loc f─âr─â din╚Ťi ├«n gur─â. He, he! r├«se mo╚Ö Costache, amuzat, desf─âc├«nd ╚Ötirbenia gurii. C─éLINESCU, E. O. II 189. Baba a ├«ntinerit... ea ne z├«mbe╚Öte, dar tot i se vede ╚Ötirbenia. RUSSO, O. 157.
╚Ötirb├ęnie (rar) (-ni-e) s. f., art. ╚Ötirb├ęnia (-ni-a), g.-d. art. ╚Ötirb├ęniei; pl. ╚Ötirb├ęnii, art. ╚Ötirb├ęniile (-ni-i-)
╚Ötirb├ęnie s. f., (sil. -ni-e), art. ╚Ötirb├ęnia (sil. -ni-a), g.-d. art. ╚Ötirb├ęniei; pl. ╚Ötirb├ęnii, art. ╚Ötirb├ęniile (sil. -ni-i-)
╚śTIRB├ëNIE s. v. ╚Ötirbitur─â.
╚Ötirbenie s. v. ╚śTIRBITUR─é.

știrbenie dex online | sinonim

știrbenie definitie

Intrare: știrbenie
știrbenie substantiv feminin
  • silabisire: -ni-e