Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ╚Ötergar

╚śTERG├üR, ╚Ötergare, s. n. 1. Bucat─â dreptunghiular─â de p├ónz─â, uneori cu broderii sau cu franjuri, care serve╚Öte ca prosop sau ca podoab─â ├«n casele ╚Ť─âr─âne╚Öti; ╚Öterg─âtoare (2), ╚Ötergur─â. 2. Maram─â. ÔÇô ╚śterge + suf. -ar.
╚śTERG├üR, ╚Ötergare, s. n. 1. Bucat─â dreptunghiular─â de p├ónz─â, uneori cu broderii sau cu franjuri, care serve╚Öte ca prosop sau ca podoab─â ├«n casele ╚Ť─âr─âne╚Öti; ╚Öterg─âtoare (2), ╚Ötergur─â. 2. Maram─â. ÔÇô ╚śterge + suf. -ar.
╚śTERG├üR, ╚Ötergare, s. n. 1. Bucat─â dreptunghiular─â de p├«nz─â, uneori cu broderii sau cu franjuri, care serve╚Öte ca prosop, ca ╚Öervet sau ca podoab─â ├«n casele ╚Ť─âr─âne╚Öti. Interesat, domnu subprefect... ├«╚Öi pusese coatele pe ╚Ötergar ╚Öi-╚Öi ├«ntorsese urechea sting─â, cu care auzea mai sub╚Ťire. SADOVEANU, B. 277. Ne pomenir─âm cu patru in╚Öi c-un ╚Ötergar alb ├«n v├«rful suli╚Ťii. DELAVRANCEA, O. II 29. Ia s─â-╚Ťi leg ochii ╚Öi urechile c-un ╚Ötergar. CREANG─é, P. 54. ├Ä╚Öi mai aduceau aminte de-acas─â doroban╚Ťii no╚Ötri c├«nd vedeau viindu-le ├«nainte ╚Öi poftindu-i la cin─â, ├«n bordeiele lor ├«mpodobite cu z─âblaie v─ârgate ╚Öi cu ╚Ötergare cusute, frunta╚Öii cu chica lung─â din satele rom├«ne╚Öti. ODOBESCU S. III 570. 2. Maram─â, basma. Nevestele se piapt─ân─â cu colici ╚Öi se ├«mbrobodesc cu ╚Ötergare lungi. VLAHU╚Ü─é, R. P. 74. S─â-mbrobod fa╚Ťa ta-n ╚Ötergar cernit. id. P. 22. El ╚Ötergarul i-l desprinde ╚Öi-l ├«mpinge lin la vale, Drept ├«n cre╚Ötet o s─ârut─â pe-al ei p─âr de aur moale. EMINESCU, O. I 84. Rom├«nce cu ochi negri ╚Öi cu ╚Ötergare albe. ALECSANDRI, P. III 40.
ștergár s. n., pl. ștergáre
ștergár s. n., pl. ștergáre
╚śTERG├üR s. v. prosop.
╚śTERG├üR ~e n. 1) Obiect confec╚Ťionat dintr-o bucat─â de p├ónz─â (ornamentat─â), folosit pentru ╚Öters (m├óinile, fa╚Ťa, vesela etc.); ╚Öervet; prosop. 2) Bucat─â dreptunghiular─â de ╚Ťes─âtur─â ornamentat─â, care serve╚Öte ca podoab─â ├«n casele ╚Ť─âr─âne╚Öti; prosop. /a ╚Öterge + suf. ~ar
ștergar n. pânză de șters; 2. maramă (în Oltenia): ștergare de borangic.
╚Öterg├ír n., pl. e (d. ╚Öterg). Prosop, p├«nz─â de ╚Öters m├«nile ╚Öi fa╚Ťa. (Se ├«ntrebuin╚Ťeaz─â ╚Öi ca ornament pe la icoane or─ş pe la ferestre la ╚Ťar─â or─ş ca maram─â). V. testemel.
╚śTERGAR s. prosop, ╚Öervet, (├«nv. ╚Öi reg.) m├«n─â╚Ötergur─â, pe╚Öchir, (reg.) m─âsai, profes, sprijineal─â, ╚Ötergur─â, (Transilv.) chindeu, (Olt. ╚Öi prin Ban.) senic, (Transilv. ╚Öi Maram.) ╚Öterg─âtor. (Se spal─â ╚Öi se ╚Öterge cu ~.)

ștergar dex online | sinonim

ștergar definitie

Intrare: ștergar
ștergar substantiv neutru