ȘTERGĂRÉL, ștergărele, s. n. (Rar) Diminutiv al lui ștergar. – Ștergar + suf. -el.

ȘTERGĂRÉL, ștergărele, s. n. Diminutiv al lui ștergar. – Ștergar + suf. -el.

ȘTERGĂRÉL, ștergarele, s. n. Diminutiv al lui ștergar. Ștergărel vărgat, Pe culme-aruncat (Curcubeul). GOROVEI, C. 123.

ștergărél (rar) s. n., pl. ștergăréle

ștergărél s. n., pl. ștergăréle