Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

10 defini╚Ťii pentru ╚Ötempel

╚śT├ëMPEL, ╚Ötempele, s. n. 1. (Tipogr.) V├órf de o╚Ťel gravat cu care turn─âtorul de litere bate matri╚Ťa ├«n aram─â. 2. (Reg.) Pecete, ╚Ötampil─â. ÔÇô Din germ. Stempel.
╚śT├ëMPEL, ╚Ötempele, s. n. 1. (Tipogr.) V├órf de o╚Ťel gravat cu care turn─âtorul de litere bate matri╚Ťa ├«n aram─â. 2. (Reg.) Pecete, ╚Ötampil─â. ÔÇô Din germ. Stempel.
╚śT├ëMPEL, ╚Ötempele, s. n. 1. (Tipogr.) V├«rf de o╚Ťel gravat, cu care turn─âtorul de litere bate matri╚Ťa ├«n aram─â. 2. (Regional) Pecete, ╚Ötampil─â. ÔÇô Variant─â: ╚Öt├ęmplu s. n.
╚śT├ëMPLU s. n. v. ╚Ötempel.
╚Öt├ęmpel (├«nv., reg.) s. n., pl. ╚Öt├ęmpele
╚Öt├ęmpel s. n., pl. ╚Öt├ęmpele
╚śT├ëMPEL s. v. marc─â, patri╚Ť─â, pecete, sigiliu, ╚Ötampil─â, timbru.
╚Öt├ęmpel, ╚Öt├ęmpele, s.n. (reg.) 1. inscrip╚Ťie, emblem─â, semn, paraf─â. 2. instrument de ╚Ötampilat; ╚Ötampil─â sigiliu, pecete. 3. timbru, marc─â. 4. copac marcat care constituie semnul de hotar dintre dou─â parchete de p─âdure. 5. (├«nv.; ├«n forma: stempel) unealt─â care serve╚Öte la gravare sau perforare; poanson. 6. v├órf de o╚Ťel gravat cu care turn─âtorul de litere bate matri╚Ťa ├«n aram─â; patri╚Ť─â. 7. (├«n exploatarea lemnului) fiecare dintre proptelele de lemn pe care se sprijin─â ulucul (jilipul) ├«n por╚Ťiunile de teren accidental. 8. poarta st─âvilarului.
╚Ötempel s. v. MARC─é. PATRI╚Ü─é. PECETE. SIGILIU. ╚śTAMPIL─é. TIMBRU.
╚Öt├ęmpel, ╚Ötempeli, s.n. ÔÇô (reg.) 1. ╚śtampil─â, 2. Timbru, marc─â po╚Ötal─â. ÔÇô Din germ. Stempel ÔÇ×╚Ötampil─â, peceteÔÇŁ (DEX, MDA).

ștempel dex online | sinonim

ștempel definitie

Intrare: ștempel
ștemplu plural necunoscut substantiv neutru
ștempel substantiv neutru