Dicționare ale limbii române

O definiție pentru ștean

șteand (ea dift.) n., pl. urĭ (sas. stand saŭ germ. ständer, par, stîlp?). Vest. Putinică acoperită de transportat brînză, ĭaurt, unt ș. a. – În est ștean.

ștean dex online | sinonim

ștean definitie

Intrare: ștean
ștean