Dicționare ale limbii române

3 definiții pentru șteaf

ȘTEAF, șteafuri, s. n. (Regional) Lovitură, vînătaie. Am picat din car în drum, Drumul era grunțuros Mi-a făcut un șteaf frumos. ȘEZ. IV 237.
ȘTEAF, șteafuri, s. n. (Reg.) Lovitură, vânătaie.
șteaf, șteafuri, s.n. (reg.) vânătaie.

șteaf dex online | sinonim

șteaf definitie

Intrare: șteaf
șteaf substantiv neutru