Dicționare ale limbii române

7 definiții pentru șprițuitor

ȘPRIȚUITÓR, șprițuitoare, s. n. Aparat sau dispozitiv pentru aplicarea prin stropire pe suprafața unor piese a vopselei sau a altor materiale adezive. [Pr.: -țu-i-] – Șprițui2 + suf. -tor.
ȘPRIȚUITÓR, șprițuitoare, s. n. Aparat sau dispozitiv pentru aplicarea pe suprafața unor piese a vopselei sau a altor materiale adezive. [Pr.: -țu-i-] – Șprițui2 + suf. -tor.
șprițuitór1 (persoană) (reg.) (-țu-i-) s. m., pl. șprițuitóri
șprițuitór2 (aparat) (-țu-i-) s. n., pl. șprițuitoáre
șprițuitór (persoană) s. m. (sil. -țu-i-), pl. șprițuitóri
șprițuitór (aparat) s. n. (sil. -țu-i-), pl. șprițuitoáre
ȘPRIȚUITÓR ~oáre n. Aparat folosit pentru aplicarea vopselei sau a altor materiale adezive pe o suprafață. [Sil. -țu-i-] /a șprițui + suf. ~tor

șprițuitor dex online | sinonim

șprițuitor definitie

Intrare: șprițuitor (persoană)
șprițuitor 2 s.m. substantiv masculin admite vocativul
  • silabisire: șpri-țu-i-tor
Intrare: șprițuitor (aparat)
șprițuitor 1 s.n. substantiv neutru
  • silabisire: șpri-țu-i-tor