Dicționare ale limbii române

2 intrări

3 definiții pentru șpațirire

ȘPAȚIRÍ, șpațiresc, vb. IV. Refl. (Germanism rar, în Transilv.) A se plimba. Te rog fă ș-a mea voință, Nu ieși seara-n uliță, Eu ies și mă șpațiresc, Cu trei-patru te găsesc, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 246.
ȘPAȚIRÍ vb. v. plimba.
șpațiri vb. v. PLIMBA.

șpațirire dex online | sinonim

șpațirire definitie

Intrare: șpațirire
șpațirire infinitiv lung
Intrare: șpațiri
șpațiri conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb reflexiv