Dicționare ale limbii române

3 intrări

10 definiții pentru șpăltuit

ȘPĂLTUÍ, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. – Din germ. spalten.
ȘPĂLTUÍT s. n. Șpăltuire. – V. șpăltui.
ȘPĂLTUÍ, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. – Din germ. spalten.
ȘPĂLTUÍT s. n. Șpăltuire. – V. șpăltui.
ȘPĂLTUÍ, șpăltuiesc, vb. IV. Tranz. A despica în grosime pieile de tăbăcărie, în cursul procesului de prelucrare. Mașină de șpăltuit.
șpăltuí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șpăltuiésc, imperf. 3 sg. șpăltuiá; conj. prez. 3 să șpăltuiáscă
șpăltuít s. n.
șpăltuí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șpăltuiésc, imperf. 3 sg. șpăltuiá; conj. prez. 3 sg. și pl. șpăltuiáscă
șpăltuít s. n.
A ȘPĂLTUÍ ~iésc tranz. (piei) A despica în grosime în procesul prelucrării. /<germ. spalten

șpăltuit dex online | sinonim

șpăltuit definitie

Intrare: Lexeme LOC
glagole 2 g-d. -ii (numai) singular substantiv feminin
jure
  • pronunție: ĭure
quale
  • pronunție: cvale
ucu 2 s.n. substantiv neutru
urdu 2 s.n. (numai) singular substantiv neutru
volens
nolens
glagore 2 g-d. -ei substantiv feminin (numai) singular
vip 2 pl. -uri substantiv neutru
chemin non-lexem substantiv neutru invariabil component al unui/unei
șes 3 adj. adjectiv
shimmy substantiv neutru
uniax 2 adj. adjectiv
  • silabisire: u-ni-ax
valorem
unigland 1 adj. adjectiv
vitae locuțiune substantivală component al unui/unei
urdu 3 s.n. (numai) singular substantiv neutru
șpăltuit 2 part. participiu
Intrare: șpăltui
șpăltui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
Intrare: șpăltuit
șpăltuit 1 s.n. substantiv neutru (numai) singular
Mobilă la comanda