Dicționare ale limbii române

2 intrări

12 definiții pentru șovină

ȘOVÍN, -Ă, șovini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la șovinism; propriu șovinismului; șovinist. 2. S. m. și f. Partizan al șovinismului; șovinist. – Din fr. chauvin.
ȘOVÍN, -Ă, șovini, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care se referă la șovinism; propriu șovinismului; șovinist. 2. S. m. și f. Partizan al șovinismului; șovinist. – Din fr. chauvin.
ȘOVÍN, -Ă, șovini, -e, adj. Care se referă la șovinism, propriu șovinismului. Zdrobiți orice mișcare cu caracter șovin. VORNIC, P. 91. În cintecul lor nou nu e nimic războinic, n-au nimic șovin. Este mai mult o melodie caldă care te tulbură și regreți câ-n calea lor nu răsare soarele. SAHIA, U.R.S.S. 39. ♦ (Substantivat) Partizan al șovinismului.
șovín adj. m., s. m., pl. șovíni; adj. f., s. f. șovínă, pl. șovíne
șovín adj. m., s. m., pl. șovíni; f. sg. șovínă, pl. șovíne
ȘOVÍN s., adj. șovinist.
ȘOVÍN, -Ă adj. Referitor la șovinism; propriu șovinismului; șovinist. // s.m. și f. Partizan al șovinismului. [< fr. chauvin].
ȘOVÍN, -Ă adj., s. m. f. (adept) al șovinismului; șovinist. (< fr. chauvin)
șovín (-nă), adj. – Patriotard extremist. Fr. chauvin. – Der. șovinist, adj. (șovin); șovinism, s. n., din fr. chauvinisme.
ȘOVÍN2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Adept al șovinismului. /<fr. chauvin
ȘOVÍN1 ~ă (~i, ~e) și substantival Care ține de șovinism; propriu șovinismului. /<fr. chauvin
ȘOVIN s., adj. (POLITICĂ) șovinist.

șovină dex online | sinonim

șovină definitie

Intrare: șovin (adj.)
șovin 1 adj. adjectiv
Intrare: șovină
șovină substantiv feminin admite vocativul