Dicționare ale limbii române

9 definiții pentru șoricărime

ȘORICĂRÍME s. f. Șoricărie. – Șoarec + suf. -ărime.
ȘORICĂRÍME s. f. Șoricărie. – Șoarec + suf. -ărime.
ȘORECĂRÍME s. f. v. șoricărime.
ȘORICĂRÍME s. f. Mulțime de șoareci, șoricărie. Mița o lași în bordei, ca să mai împuțineze șoricărimea. SADOVEANU, P. M. 242. S-ar fi ridicat cu fel de fel de pretenții toată șoricărimea. HOGAȘ, DR. II 184. – Variantă: șorecăríme s. f.
șoricăríme s. f., g.-d. art. șoricărímii
șoricăríme s. f., g.-d. art. șoricărímii
ȘORICĂRÍME s. (ZOOL.) șoricărie, (rar) șoricime.
ȘORICĂRÍME f. Mulțime de șoareci. /șoarece + suf. ~ărime
ȘORICĂRIME s. (ZOOL.) șoricărie, (rar) șoricime.

șoricărime dex online | sinonim

șoricărime definitie

Intrare: șoricărime
șoricărime substantiv feminin (numai) singular
șorecărime substantiv feminin (numai) singular