Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

20 defini╚Ťii pentru ╚Öorecie

╚śOREC├ŹE, (2) ╚Öorecii, s. f. 1. (Reg.) ╚śoricioaic─â (2). 2. (Bot.) Coada-╚Öoricelului. ÔÇô ╚śoarece + suf. -ie.
╚śOREC├ŹU, -├ŹE, ╚Öorecii, adj. (Pop.; despre p─ârul cailor; p. ext. despre cai). (Cu p─ârul) de culoarea ╚Öoarecelui; cenu╚Öiu. ÔÇô ╚śoarece + suf. -iu.
╚śOREC├ŹE s. f. (Pop.) ╚śoricioaic─â (2). ÔÇô ╚śoarece + suf. -ie.
╚śOREC├ŹU, -├ŹE, ╚Öorecii, adj. (Pop.; despre p─ârul cailor; p. ext. despre cai) (Cu p─ârul) de culoarea ╚Öoarecelui; cenu╚Öiu. ÔÇô ╚śoarece + suf. -iu.
╚śOREC├ŹE s. f. (Popular) ╚śoricioaic─â (2). La circium─â ajuns odat─â, ├«ntreb─â pe c├«rciumar de rachiu tare ╚Öi de ╚Öorecie. PAMFILE, M. R. I 352. S─â iei ╚Öorecie d-o para. P─éSCULESCU, L. P. 299. Tot atunci ├«i dete ╚Öi un fi╚Öic cu ╚Öorecie pisat─â m─ârunt, cu care el trebuia s─â-╚Öi omoare tovar─â╚Öul. I. CR. III 240.
╚śOREC├ŹU, -├ŹE, ╚Öorecii, adj. (Popular, despre p─ârul cailor, p. ext. despre cai) De culoarea ╚Öoarecelui, cenu╚Öiu. ÔÇô Variant─â: ╚Öoric├şu, -ie (DAM├ë, T. 48) adj.
╚śORIC├ŹU, -├ŹE adj. v. ╚Öoreciu.
╚Öorec├şe1 (otrav─â) (reg.) s. f., art. ╚Öorec├şa, g.-d. ╚Öorec├şi, art. ╚Öorec├şei
*╚Öorec├şe2 (plant─â) s. f., art. ╚Öorec├şa, g.-d. art. ╚Öorec├şei; pl. ╚Öorec├şi, art. ╚Öorec├şile
╚Öorec├şu (pop.) adj. m., f. ╚Öorec├şe; pl. m. ╚Öi f. ╚Öorec├şi
╚Öorec├şe (otrav─â) s. f., art. ╚Öorec├şa, g.-d. art. ╚Öorec├şei; pl. ╚Öorec├şi
╚Öorec├şu adj. m., f. ╚Öorec├şe; pl. m. ╚Öi f. ╚Öorec├şi
╚śOREC├ŹU adj. v. cenu╚Öiu, fumuriu, gri, plumburiu, sur.
╚śOREC├ŹU ~e (~i) pop. (despre p─ârul cailor) Care este de culoarea ╚Öoarecelui; cenu╚Öiu. /╚Öoarece + suf. ~iu
╚Öorec├şe s.f. (reg.) 1. otrav─â pentru ╚Öoareci, ╚Öoricioaic─â, ╚Öoriceas─â. 2. planta coada-╚Öoricelului.
╚Öoric├şu, -├şe, adj. (reg.) tare, scor╚Ťos, gros ca ╚Öoriciul; ╚Öoricos.
╚Öoriciu a. se zice de calul cu p─ârul cenu╚Öiu av├ónd o dung─â neagr─â dÔÇÖalungul spin─ârii. [Lit. de coloarea ╚Öoarecelui].
╚Öoric├şu, -├şe adj. (d. ╚Öoarice). De coloarea ╚Öoaricelu─ş: cal ╚Öorici┼ş. V. c├«╠ümpi┼ş.
șorecie s. v. TRIOXID DE ARSEN.
╚Öoreciu adj. v. CENU╚śIU. FUMURIU. GRI. PLUMBURIU. SUR.

șorecie dex online | sinonim

șorecie definitie

Intrare: șorecie
șorecie substantiv feminin
Intrare: șoreciu
șoreciu adjectiv
șoriciu adjectiv