ȘORICĂRÍE s. f. Mulțime de șoareci, totalitatea șoarecilor; șoricime, șoricărime. – Șoarec + suf. -ărie.

ȘORICĂRÍE s. f. Mulțime de șoareci, totalitatea șoarecilor; șoricime, șoricărime. – Șoarec + suf. -ărie.

ȘORECĂRÍE s. f. v. șoricărie.

ȘORICĂRÍE s. f. Șoricărime. Șoricăria... se înmulțise într-o proporțiune de speriat. I. IONESCU, D. 352. – Variantă: șorecăríe (GALAN, B. I 76) s. f.

șoricăríe s. f., art. șoricăría, g.-d. șoricăríi, art. șoricăríei

șoricăríe s. f., art. șoricăría, g.-d. art. șoricăríei; pl. șoricăríi

ȘORICĂRÍE s. v. șoricărime.

șoricăríe f. Mare mulțime de șoaricĭ.

ȘORICĂRIE s. (ZOOL.) șoricărime, (rar) șoricime.