Dicționare ale limbii române

5 definiții pentru șopruț

ȘOPRÚȚ, șopruțuri, s. n. (Reg.) Diminutiv al lui șopru. [Pl. și: șopruțe] – Șopru + suf. -uț.
ȘOPRÚȚ, șopruțuri, s. n. Diminutiv al lui șopru. [Pl. și: șopruțe] – Șopru + suf. -uț.
ȘQPRÚȚ, șopruțuri, s. n. Diminutiv al lui șopru. Du-te dară și te culcă în fundul șopruțului. MARIAN, S. 93.
șoprúț (reg.) (șo-pruț) s. n., pl. șoprúțuri/șoprúțe
șoprúț s. n. (sil. -pruț), pl. șoprúțuri/șoprúțe

șopruț dex online | sinonim

șopruț definitie

Intrare: șopruț
șopruț 1 pl. -uri substantiv neutru
  • silabisire: șo-pruț
șopruț 2 pl. -e substantiv neutru
  • silabisire: șo-pruț