Dicționare ale limbii române

2 definiții pentru șontrâc

șontî́c și șoltî́c interj. (ung. sántika, șchĭop. V. șovîlc). Sud. Șchĭopătînd: venea și el șontîc-șontîc. – În nord și șortîc (Șez. 32, 78), șotîng și șchĭopîrc (d. șchĭop); în Bîrsa și șontrî́c. V. saĭtoc și țopî́c.
șontrî́c, V. șontîc.

șontrâc dex online | sinonim

șontrâc definitie

Intrare: șontrâc
șontrâc