ȘOLDĂNÍ, șoldănesc, vb. IV. Tranz. A șoldi. [Cu pușca] te-oi șoldăni dintr-o chiteală. ALECSANDRI, T. I 206.

ȘOLDĂNÍ, șoldănesc, vb. IV. Tranz. A șoldi. – Din șoldi.

șoldăní, șoldănésc, vb. IV (reg. și fam.) a pune pe fugă (pe cineva); a o lua la fugă ca șoldanul (v.).

șoldănì v. fam. a pune pe fugă: te-oiu șoldăni dintr’o chiteală AL. [Lit. a o lua d’a fuga ca șoldanul].

șoldănésc v. tr. (d. șoldan 2). Nord. Șoldesc, lovesc răŭ peste șoldurĭ saŭ șale, deșel, ologesc: te-oĭ șoldăni dintr’o chiteală (Al.).