ȘOFÍLĂ, șofile, s. f. (Regional, mai ales la pl.) Zdrențe, petice. Ițarii cu douăzeci de petece și patruzeci de găuri, iar minteanul, șofile. PAMFILE, M. R. I 123.

ȘOFÍLĂ, șofile, s. f. (Reg.) Zdreanță, petic.

șofílă, șofíle, s.f. (reg.) 1. (mai ales la pl.) zdreanță, cârpă, ruptură. 2. (în loc. vb.) a face șofilă = a distruge. 3. fâșie (de țesătură, de hârtie). 4. bucată de țesătură folosită în toată lățimea ei la confecționarea unui obiect.