bodolán sn [At: VICIU, GL. / V: ho- / Pl: ~i / E: rs xoдyли „catalige”] (Reg; lpl) Ciolan.

ȘODOLÁN s. v. femur, șold.

șodolán, șodoláne, s.n. (reg.) 1. șold la animale. 2. femur la animale. 3. bucată mare de carne (cu os). 4. (în expr.) ca șodolanul = solid, rezistent.

șodolan n. gaibarac: niște șodolane de picioare POP. [Origină necunoscută].

bodolán, hodolán și budulán (vest) n., pl. e (cp. cu rus. hodúli, picĭoroange, și bg. hodilo, talpă). Fam. Os mare și lung, maĭ ales al picĭoruluĭ. A-țĭ face de bodolane, a-țĭ face de cap, a te purta așa încît să-țĭ atragi o pedeapsă: lupu-șĭ face de bodolane. – În Olt. șod-. (N. Pl. Ceaur, 18). V. cocale.

șodolán, V. bodolan.

șodolan s. v. FEMUR. ȘOLD.