șoanghér (-ri), s. m. – Ungur (nume depreciativ). Creație expresivă, care pare să se combine cu boanghen și cu șogor „cumnat”, sau cu oricare alt element. – Der. șoangheră (var. șoangheriță), s. f. (unguroaică); șogan, s. m. (poreclă dată de țăranii din Mold. de N. celor din Bucovina), cu pierderea infixului nazal. Cf. șoacăț.

șoangher m. fam. ungur, ungurean (ca poreclă). [Origină necunoscută (cf. ciung și șonț)].

șoángher, -ă (oa dift.) s. (var. din hoanghină). Iron. Rar. Ungur.