Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

2 intr─âri

15 defini╚Ťii pentru ╚Önuruire

╚śNURU├Ź, ╚Önuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui ╚Önur (1) petrecut prin fiecare foaie ╚Öi sigilat la capete, pentru ca foile s─â nu poat─â fi sustrase sau ├«nlocuite. ÔÇô ╚śnur + suf. -ui.
╚śNURU├ŹRE, ╚Önuruiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ╚Önurui ╚Öi rezultatul ei; ╚Önuruit1. ÔÇô V. ╚Önurui.
╚śNURU├Ź, ╚Önuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu ajutorul unui ╚Önur (1) petrecut prin fiecare foaie ╚Öi sigilat la capete, pentru ca foile s─â nu poat─â fi sustrase sau ├«nlocuite. ÔÇô ╚Önur + suf. -ui.
╚śNURU├ŹRE, ╚Önuruiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ╚Önurui ╚Öi rezultatul ei; ╚Önuruit1. ÔÇô V. ╚Önurui.
╚śNURU├Ź, ╚Önuruiesc, vb. IV. Tranz. A lega foile unui registru cu un ╚Önur petrecut prin fiecare foaie ╚Öi sigilat la capete, pentru a nu putea fi sustrase sau ├«nlocuite.
╚śNURU├ŹRE, numiri, s. f. Ac╚Ťiunea de a ╚Önurui.
╚Önuru├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 2 pl. ╚Önurui├ęsc, imperf. 3 sg. ╚Önurui├í; conj. prez. 3 s─â ╚Önurui├ísc─â
╚Önuru├şre s. f., g.-d. art. ╚Önuru├şrii; pl. ╚Önuru├şri
╚Önuru├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ╚Önurui├ęsc, imperf. 3 sg. ╚Önurui├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ╚Önurui├ísc─â
╚Önuru├şre s. f., g.-d. art. ╚Önuru├şrii; pl. ╚Önuru├şri
╚śNURU├Ź vb. (Transilv.) a ╚Öinori. (A ~ un registru.)
A ╚śNURU├Ź ~i├ęsc tranz. (foi de h├órtie) A lega cu un ╚Önur (pentru a nu se ├«mpr─â╚Ötia). /╚Önur + suf. ~ui
╚Önuru├Č v. a lega cu ╚Önur: registrele vor fi ╚Önuruite ╚Öi parafate.
╚Önuru─ş├ęsc v. tr. (d. ╚Önur). Leg cu ╚Önur: a ╚Önurui ╚Öi a parafa un registru.
╚śNURUI vb. (Transilv.) a ╚Öinori. (A ~ un registru.)

șnuruire dex online | sinonim

șnuruire definitie

Intrare: șnurui
șnurui conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
Intrare: șnuruire
șnuruire substantiv feminin