Dicționare ale limbii române

11 definiții pentru șnapan

ȘNAPÁN, șnapani, s. m. (Fam.) Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan.
ȘNAPÁN, șnapani, s. m. Șarlatan, pungaș, escroc, potlogar. – Din fr. chenapan.
ȘNAPÁN, șnapani, s. m. (Familiar) Potlogar, șarlatan, pungaș, escroc. (Adjectival) Vor s-aprindă iar pămîntu Pentru pofta lor de bani Toți acești bancheri șnapani. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 156, 14/6.
șnapán (fam.) s. m., pl. șnapáni
șnapán s. m., pl. șnapáni
ȘNAPÁN s. 1. v. escroc. 2. v. impostor
ȘNAPÁN s.m. Pungaș, hoțoman, potlogar; om de nimic. [< fr. chenapan, cf. germ. Schnapphahn].
ȘNAPÁN s. m. escroc, pungaș. (< fr. chenapan)
șnapán (-ni), s. m. – Șarlatan, pungaș, potlogar. Fr. chenapan.
ȘNAPÁN ~i m. rar depr. Persoană necinstită care profită de naivitatea altora înșelându-i; potlogar; șarlatan; pungaș; impostor; coțcar; escroc. /<fr. chenapan
ȘNAPAN s. escroc, hoț, impostor, înșelător, pungaș, șarlatan, (rar) pîrlea (art.), (pop. și fam.) pezevenchi, potlogar, (înv. și reg.) mafler, pîrlaci, (reg.) pasmarghiol, potcaș, (Mold., Bucov. și Dobr.) șalvir, (înv.) calpuzan, (înv., în Mold.) șuler, (fam.) coțcar, pehlivan, pișicher, (fig.) panglicar, papugiu, scamator. (Mare ~ mai e!)

șnapan dex online | sinonim

șnapan definitie

Intrare: șnapan
șnapan substantiv masculin admite vocativul