Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

26 defini╚Ťii pentru ╚Ömecheri

╚śM├ëCHER, -─é, ╚Ömecheri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care ╚Ötie s─â ias─â cu dib─âcie din ├«ncurc─âturi, pe care nu-l po╚Ťi p─âc─âli; abil; iste╚Ť, dezghe╚Ťat; ╚Öiret, ╚Öarlatan. ÔÇô Din germ. Schmecker ÔÇ×persoan─â cu gust rafinatÔÇŁ.
╚śMECHER├Ź, ╚Ömecheresc, vb. IV. 1. Tranz. A p─âc─âli, a ├«n╚Öela (printr-o ╚Ömecherie). 2. Tranz. ╚Öi refl. (Fam.) A face s─â devin─â sau a deveni ╚Ömecher, iste╚Ť. ÔÇô Din ╚Ömecher.
╚śM├ëCHER, -─é, ╚Ömecheri, -e, adj. (Adesea substantivat) Care ╚Ötie s─â ias─â din ├«ncurc─âturi, pe care nu-l po╚Ťi p─âc─âli; abil; iste╚Ť, dezghe╚Ťat; ╚Öiret, ╚Öarlatan. ÔÇô Din germ. Schmecker ÔÇ×persoan─â cu gust rafinatÔÇŁ.
╚śMECHER├Ź, ╚Ömecheresc, vb. IV. 1. Tranz. A p─âc─âli, a ├«n╚Öela (printr-o ╚Ömecherie). 2. Tranz. ╚Öi refl. (Fam.) A face s─â devin─â sau a deveni ╚Ömecher, iste╚Ť. ÔÇô Din ╚Ömecher.
╚śM├ëCHER, -─é, ╚Ömecheri, -e, adj. Care ╚Ötie s─â ias─â din ├«ncurc─âturi, pe care nu-l po╚Ťi p─âc─âli; iste╚Ť, dezghe╚Ťat; (depreciativ) care se pricepe la trucuri, la viclenii, care ╚Ötie s─â se aranjeze, s─â se ├«nv├«rteasc─â (v. ╚Öiret, ╚Öarlatan). A╚Öa n─ât├«ng ╚Öi amorezat cum e╚Öti, tot te crezi pu╚Ťin mai ╚Ömecher ╚Öi-╚Ťi ├«nchipui c─â tu profi╚Ťi de pe urma lor. DEMETRIUS, C. 44. Fl─âc─âii no╚Ötri erau ├«ndr─âzne╚Ťi ╚Öi ╚Ömecheri, comedie mare. De multe ori d─âdeau ├«n avantposturile turce╚Öti, se luau la har╚Ť─â, sc─âpau ca prin urechile acului ╚Öi se ├«ntorceau aduc├«nd arme ╚Öi prin╚Öi. SADOVEANU, O. VI 86. ÔŚŐ (Substantivat) Nu era nimic adev─ârat din ceea. ce vestise cu glas plin de ├«nsufle╚Ťire acel ╚Ömecher Leu╚Öcan. SADOVEANU, L. 81. ╚śmecher de port din Br─âila. BART, E. 245.
╚śMECHER├Ź, ╚Ömecheresc, vb. IV. Tranz. A p─âc─âli, a ├«n╚Öela (printr-o ╚Ömecherie). (Atestat ├«n forma ╚Ömicheri) De c├«ine te temi c─â te-a mu╚Öca; de bab─â c─â te-a ╚Ömicheri. CR. IV 79. ÔÖŽ Refl. (Familiar) A deveni ╚Ömecher. ÔÇô Variant─â; (regional) ╚Ömicher├ş vb. IV.
╚śMICHER├Ź vb. IV v. ╚Ömecheri.
╚Öm├ęcher adj. m., s. m., pl. ╚Öm├ęcheri; adj. f., s. f. ╚Öm├ęcher─â, pl. ╚Öm├ęchere
╚Ömecher├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ╚Ömecher├ęsc, imperf. 3 sg. ╚Ömechere├í; conj. prez. 3 s─â ╚Ömechere├ísc─â
╚Öm├ęcher adj. m., s. m., pl. ╚Öm├ęcheri; f. sg. ╚Öm├ęcher─â, pl. ╚Öm├ęchere
╚Ömecher├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ╚Ömecher├ęsc, imperf. 3 sg. ╚Ömechere├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ╚Ömechere├ísc─â
╚śM├ëCHER adj. 1. ╚Öiret, viclean, (├«nv. ╚Öi reg.) marghiol, (reg.) ╚Öpil─âr, (Mold. ╚Öi Bucov.) h├ótru, (├«nv.) telpiz, (fam.) ho╚Ťoman, pi╚Öicher, ╚Ömecheros. (E cam ~ dumnealui!) 2. abil, ╚Öiret, viclean, (pop.) mehenghi. (Om ~.)
╚śMECHER├Ź vb. v. ademeni, am─âgi, escroca, ├«nc├ónta, ├«n╚Öela, min╚Ťi, momi, p─âc─âli, prosti, pung─â╚Öi, purta, tri╚Öa.
╚Öm├ęcher (-r─â), adj. ÔÇô Viclean, ╚Öiret. Germ. Schmecker ÔÇ×om cu gustÔÇŁ (Tiktin). ÔÇô Der. ╚Ömecherie, s. f. (truc, ╚Öiretenie, viclenie; vorb─â de ╚Ömecher, argou); ╚Ömecheresc, adj. (de ╚Ömecher); te╚Ömecherie, s. f. (Mold., truc), a c─ârui der. nu este clar─â.
╚śM├ëCHER ~─â (~i, ~e) 1) ╚Öi substantival (despre persoane) Care se orienteaz─â cu pricepere ├«n orice situa╚Ťie, tr─âg├ónd foloase; viclean; h├ótru; ╚Öiret. 2) (despre manifest─âri ale oamenilor) Care denot─â pref─âc─âtorie; caracterizat prin abilitate; ╚Öiret. Z├ómbet ~. /<germ. Schmecker
A ╚śMECHER├Ź ~├ęsc tranz. pop. A da un neadev─âr drept adev─âr (recurg├ónd la o ╚Ömecherie); a induce ├«n eroare; a trage pe sfoar─â; a p─âc─âli; a am─âgi; a ├«n╚Öela; a min╚Ťi. /Din ╚Ömecher
A SE ╚śMECHER├Ź m─â ~├ęsc intranz. pop. A-╚Öi ├«nsu╚Öi deprinderi de om descurc─âre╚Ť; a deveni ╚Ömecher. /Din ╚Ömecher
╚Ömecher a. ╚Öi m. foarte ╚Öiret: mai ╚Ömecheri dec├ót c─ârturarii cei vechi ISP. [Cf. nem╚Ť. SCHMECKER, care cearc─â b─âuturile].
╚Öm├ęcher m. (germ. schmecker, om cu gust fin, d. schmecken. Cp. cu savant). Fam. ╚śiret, priceput. ╚śarlatan. V. m─â─şestru.
╚śMECHER adj. 1. ╚Öiret, viclean, (├«nv. ╚Öi reg.) marghiol, (reg.) ╚Öpil─âr, (Mold. ╚Öi Bucov.) h├«tru, (├«nv.) telpiz, (fam.) ho╚Ťoman, pi╚Öicher. (E cam ~ dumnealui!) 2. abil, ╚Öiret, viclean, (pop.) mehenghi. (Om ~.)
╚Ömecheri vb. v. ADEMENI. AM─éGI. ESCROCA. ├ÄNC├ÄNTA. ├ÄN╚śELA. MIN╚ÜI. MOMI. P─éC─éLI. PROSTI. PUNG─é╚śI. PURTA. TRI╚śA.
╚Ömecher TDRG constat─â: ÔÇ×concord─â din punctul de vedere fonetic cu germ. SchmeckerÔÇŁ. CADE porne╚Öte, evident gre╚Öit, de la germ. Schmeichler, ref─âcut dup─â germ. Schmecker DU, de la germ. Schmecker ÔÇ×om care ├«ncearc─â b─âuturileÔÇŁ mai cur├«nd ar trebui s─â avem ├«n vedere ├«n╚Ťelesul ÔÇ×om c─âruia ├«i plac m├«nc─ârile fineÔÇŁ, cum propune Scriban. Cuv├«ntul exist─â ╚Öi ├«n bulg─âre╚Öte, exact sub aceea╚Öi form─â, cu numeroase derivate ca Đłđ╝eđ║epuĐĆ, Đłđ╝eđ║epđ╗ĐŐđ║, iar PCđĹKE ├«l consider─â provenit din german─â. Mi se pare ├«ns─â exclus ca cele dou─â limbi vecine, rom├óna ╚Öi bulgara, s─â fi ├«mprumutat independent una de alta acest cuv├«nt cu exact aceea╚Öi forma ╚Öi acela╚Öi ├«n╚Ťeles. Pozi╚Ťia geografica ar indica rom├óna ca intermediar ├«ntre german─â ╚Öi bulgar─â (poate totu╚Öi situa╚Ťia contrar─â ne ├«nt├«mpin─â la ╚Öper╚Ť, vezi ER, p. 151-152). ├Än favoarea rom├ónei vorbe╚Öte ├«nc─â un element: rom├óna a cunoscut un cuv├«nt te╚Ömec, ÔÇ×├«n╚Öel─âtorieÔÇŁ, de origine turc─â singurul care ├«l insereaz─â ╚Öi care d─â ╚Öi etimologia este Scriban (copiat de DLrM). Este ├«ns─â cunoscut te╚Ömecherie (La exemplele din Alecsandri, citate de Tiktin, trebuie ad─âugat unul din Matei Millo, Baba H├«rca, la Al. Niculescu, Primii no╚Ötri dramaturgi, p. 374). Singurul care ├«ncearc─â o explica╚Ťie este iar─â╚Öi Scriban, care socote╚Öte c─â te╚Ömecherie ar fi derivat din te╚Ömec sub influen╚Ťa lui ╚Ömecherie. Mi se pare mult mai probabil contrariul: te╚Ömecherie, care e mai vechi, derivat de la te╚Ömec, a devenit ├«ntr-un fel oarecare ╚Ömecherie, sau, ├«n cel mai bun caz, a avut influen╚Ť─â asupra lui ╚Ömecherie dac─â acesta e de origine german─â. Ar ├«nsemna ├«n primul r├«nd c─â ╚Ömecher e derivat regresiv din ╚Ömecherie, iar ├«n al doilea r├«nd c─â bulgara, care nu pare s─â cunoasc─â pe te╚Ömec, a luat pe Đłđ╝eđ║ep din rom├óne╚Öte.
╚Ömecher, ╚Ömecheri s. m. 1. v. ╚Öme. 2. (de╚Ť.) homosexual activ. 3. om glume╚Ť ╚Öi descurc─âre╚Ť.
╚Ömecher cu legitima╚Ťie expr. (intl.) infractor temut / cu antecendente penale.
╚Ömecheri, ╚Ömecheresc I. v. t. a p─âc─âli, a ├«n╚Öela (printr-o ╚Ömecherie) II. v. r. a deveni ╚Ömecher / iste╚Ť
tax─â de ╚Ömecher expr. (intl.) tax─â de protec╚Ťie pe care o percep diferite bande de infractori patronilor de magazine sau localuri publice.

șmecheri dex online | sinonim

șmecheri definitie

Intrare: șmecher (adj.)
șmecher 1 adj. adjectiv
Intrare: șmecheri
șmicheri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
șmecheri verb grupa a IV-a conjugarea a VI-a
Intrare: șmecher (s.m.)
șmecher 2 s.m. substantiv masculin admite vocativul