Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

13 defini╚Ťii pentru ╚Öiretl├óc

╚śIRETL├ŹC, ╚Öiretlicuri, s. n. Procedeu, fapt─â de om ╚Öiret2; truc folosit pentru a ├«n╚Öela buna-credin╚Ť─â a cuiva; ╚Ömecherie, vicle╚Öug. ÔÇô Din tc. ╚Öirretlik.
╚śIRETL├ŹC, ╚Öiretlicuri, s. n. Procedeu, fapt─â de om ╚Öiret2; truc folosit pentru a ├«n╚Öela buna-credin╚Ť─â a cuiva; ╚Ömecherie, vicle╚Öug. ÔÇô Din tc. ╚Öirretlik.
╚śIRECL├ŹC s. n. v. ╚Öiretlic.
╚śIRETL├ŹC, ╚Öiretlicuri, s. n. Procedeu de om ╚Öiret, truc folosit pentru a ├«n╚Öela buna-credin╚Ť─â a cuiva; ╚Ömecherie, vicle╚Öug. Negru, coco╚Öat ╚Öi lacom, un izvor de ╚Öiretlicuri. EMINESCU, O. I 150. ÔŚŐ Expr. A o ├«ntoarce la ╚Öiretlic v. ├«ntoarce (II 1). ÔÇô Variante: ╚Öiretl├«c (GORJAN, H. II 194), ╚Öirecl├şc, ╚Öiricl├şc (CONTEMPORANUL, II 253) s. n.
╚śIRETL├Ä╠üC s. n. v. ╚Öiretlic.
╚śIRICL├ŹC s. n. v. ╚Öiretlic.
╚Öiretl├şc (-re-tlic) s. n., pl. ╚Öiretl├şcuri
╚Öiretl├şc s. n., pl. ╚Öiretl├şcuri
╚śIRETL├ŹC s. v. subterfugiu.
╚śIRETL├ŹC ~uri n. Procedeu ╚Öiret; manevr─â iscusit─â prin care se mascheaz─â realitatea; stratagem─â; ╚Öotie; truc; tertip. A recurge la ~uri. /<turc. ╚Öirretlik
╚Öiretlic n. apuc─âtur─â ╚Öireat─â, vicle╚Öug: o ├«ntoarse ├«ns─â la ╚Öiretlic ISP. [Turc. ╚śIRRETLIK, ╚Öican─â].
╚Öiretl├şc n., pl. ur─ş (turc. ╚Öirretlik). Fapt─â de ╚Öiret: ╚Öiretlicurile vulpi─ş. ÔÇô ╚śi ╚Öirecl├şc, -icl├şc. Vech─ş ╚Öi ╚Öer-.
╚śIRETLIC s. stratagem─â, subterfugiu, ╚Öiretenie, ╚Ömecherie, tertip, truc, viclenie, vicle╚Öug, (rar) ╚Öire╚Ťie, (reg.) solomonie, (Ban. ╚Öi Transilv.) mi╚Öculan╚Ť─â, (├«nv.) marafet, m─âiestrie, (fam.) chichi╚Ť─â, chi╚Ťibu╚Ö, manevr─â, merchez. (De ce ~ a uzat?)

șiretlâc dex online | sinonim

șiretlâc definitie

Intrare: șiretlic
șireclic substantiv neutru
șiriclic substantiv neutru
șiretlâc substantiv neutru
șiretlic substantiv neutru