ȘINDILÍ vb. IV v. șindrili.

ȘINDILÍT¹ s. n. v. șindrilit¹.

ȘINDILÍT², -Ă adj. v. șindrilit².

ȘINDRILÍ, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o clădire cu șindrilă; a șindrui. [Var.: (reg.) șindilí vb. IV] – Din șindrilă.

ȘINDRILÍT¹ s. n. Faptul de a șindrili. [Var.: (reg.) șindilít s. n.] – V. șindrili.

ȘINDRILÍT², -Ă, șindriliți, -te, adj. Cu acoperiș de șindrilă; șindruit. [Var.: (reg.) șindilít, -ă adj.] – V. șindrili.

ȘINDILÍ vb. IV v. șindrili.

ȘINDILÍT¹ s. n. v. șindrilit¹.

ȘINDILÍT², -Ă adj. v. șindrilit².

ȘINDRILÍ, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o clădire cu șindrilă; a șindrui. [Var.: (reg.) șindilí vb. IV] – Din șindrilă.

ȘINDRILÍT¹ s. n. Faptul de a șindrili. [Var.: (reg.) șindilít s. n.] – V. șindrili.

ȘINDRILÍT², -Ă, șindriliți, -te, adj. Cu acoperiș de șindrilă; șindruit. [Var.: (reg.) șindilít, -ă adj.] – V. șindrili.

ȘINDILÍ vb. IV v. șindrili.

ȘINDILÍT, -Ă adj. v. șindrilit.

ȘINDRILÍ, șindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu șindrilă o clădire; a drăniți. (Fig.) Cu oase casa s-o zidesc, Cu coastele s-o-nlănțuiesc, Cu solzii s-o șindrilesc. MAT. FOLK. 50. – Variantă: (regional) șindilí (ALECSANDRI, T. 1558, JARNÍK-BÎRSEANU, D. 139) vb. IV.

ȘINDRILÍT, -Ă, șindriliți, -te, adj. Cu acoperiș de șindrilă. Aicea, în stingă pe deal, se văd șapte case de bîrne, șindrilite și acoperite de omăt. SADOVEANU, B. 111. Are-o casă-naltă, Mîndru ridicată, Casă șindrilită, Mîndru văruită. COȘBUC, P. II 145. Curți... văruite, șindrilite. TEODORESCU, P. P. 147. – Variantă: (regional) șindilít, -ă (ALECSANDRI, P. P. 405) adj.

șindrilí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șindrilésc, imperf. 3 sg. șindrileá; conj. prez. 3 să șindrileáscă

șindrilít s. n.

șindrilí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. șindrilésc, imperf. 3 sg. șindrileá; conj. prez. 3 sg. și pl. șindrileáscă

șindrilít s. n.

ȘINDRILÍ vb. (reg.) a șindrui. (A ~ acoperișul unei case.)

ȘINDRILÍT s. v. șindrilire.

ȘINDRILÍT adj. (reg.) șindruit. (Casă ~.)

A ȘINDRILÍ ~ésc tranz. (clădiri) A acoperi cu șindrilă. /Din șindrilă

șindilésc (est) și șindrilésc (vest) v. tr. (d. șindilă). Acoper (casa) cu șindilă.

ȘINDRILI vb. (reg.) a șindrui. (A ~ acoperișul unei case.)

ȘINDRILIT s. șindrilire. (~ acoperișului unei case.)

ȘINDRILIT adj. (reg.) șindruit. (Casă ~.)

șindrilí, șindrilesc, (șindili), vb. tranz. – A acoperi o clădire cu șindrilă: „Drumu’ și l-aș șindili / Cu șindilă de mătasă” (Memoria, 2001: 63). – Din șindrilă (DER, DEX, MDA).

șindrilít, -ă, șindriliți, -te, adj. – Acoperit cu șindrilă. – Din șindrili (DEX, MDA).

șindrilí, șindrilesc, (șindili), vb. tranz. – A acoperi o clădire cu șindrilă: „Drumu’ și l-aș șindili / Cu șindilă de mătasă” (Memoria 2001: 63). – Din șindrilă.