Dic╚Ťionare ale limbii rom├óne

30 defini╚Ťii pentru ╚Öindrili

╚śIND├ŹL─é s. f. v. ╚Öindril─â.
╚śINDIL├Ź vb. IV v. ╚Öindrili.
╚śINDR├ŹL─é, ╚Öindrile, s. f. (Adesea cu sens colectiv) Sc├ónduric─â de brad, ├«ngust─â ╚Öi sub╚Ťire, care serve╚Öte la acoperitul caselor; ╚Öi╚Ť─â, ╚Öindr─â. [Pl. ╚Öi: ╚Öindrili. ÔÇô Var.: (reg.) ╚Öind├şl─â s. f.] ÔÇô Din magh. zsindely, germ. Schindel.
╚śINDRIL├Ź, ╚Öindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o cl─âdire cu ╚Öindril─â; a ╚Öindrui. [Var.: (reg.) ╚Öindil├ş vb. IV] ÔÇô Din ╚Öindril─â.
╚śIND├ŹL─é s. f. v. ╚Öindril─â.
╚śINDIL├Ź vb. IV v. ╚Öindrili.
╚śINDR├ŹL─é, ╚Öindrile, s. f. (Adesea cu sens colectiv) Sc├ónduric─â de brad, ├«ngust─â ╚Öi sub╚Ťire, care serve╚Öte la acoperitul caselor; ╚Öi╚Ť─â, ╚Öindr─â. [Pl. ╚Öi: ╚Öindrili. ÔÇô Var.: (reg.) ╚Öind├şl─â s. f.] ÔÇô Din magh. zsindely, germ. Schindel.
╚śINDRIL├Ź, ╚Öindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi o cl─âdire cu ╚Öindril─â; a ╚Öindrui. [Var.: (reg.) ╚Öindil├ş vb. IV] ÔÇô Din ╚Öindril─â.
╚śIND├ŹL─é s. f. v. ╚Öindril─â.
╚śINDIL├Ź vb. IV v. ╚Öindrili.
╚śINDR├ŹL─é, ╚Öindrile ╚Öi ╚Öindrili, s. f. (Adesea cu sens colectiv) Sc├«nduric─â de brad ├«ngust─â ╚Öi sub╚Ťire, care serve╚Öte ca material de acoperit casele; ╚Öi╚Ť─â. V. drani╚Ť─â. Repede-o ploaie c─âzu, cu picuri ca boaba de strugur, Vuiet de mii de ciocane-aduc├«nd pe ╚Öindrilele casei. CO╚śBUC, P. II 61. Lat acoperi╚Ö de ╚Öindril─â se-nt├«ndea jur ├«mprejur cu stre╚Öine largi. ODOBESCU, S. I 107. ╚śi ei ├«╚Öi f─âcea Aripi zbur─âtoare De ╚Öindrili u╚Öoare. ALECSANDRI, P. P. 191. ÔÇô Variant─â: (regional) ╚Öind├şl─â (CREANG─é, A. 2, JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 139) s. f.
╚śINDRIL├Ź, ╚Öindrilesc, vb. IV. Tranz. A acoperi cu ╚Öindril─â o cl─âdire; a dr─âni╚Ťi. (Fig.) Cu oase casa s-o zidesc, Cu coastele s-o-nl─ân╚Ťuiesc, Cu solzii s-o ╚Öindrilesc. MAT. FOLK. 50. ÔÇô Variant─â: (regional) ╚Öindil├ş (ALECSANDRI, T. 1558, JARN├ŹK-B├ÄRSEANU, D. 139) vb. IV.
╚Öindr├şl─â s. f., g.-d. art. ╚Öindr├şlei; pl. ╚Öindr├şle
╚Öindril├ş (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ╚Öindril├ęsc, imperf. 3 sg. ╚Öindrile├í; conj. prez. 3 s─â ╚Öindrile├ísc─â
╚Öindr├şl─â s. f., g.-d. art. ╚Öindr├şlei; pl. ╚Öindr├şle
╚Öindril├ş vb., ind. prez. 1 sg. ╚Öi 3 pl. ╚Öindril├ęsc, imperf. 3 sg. ╚Öindrile├í; conj. prez. 3 sg. ╚Öi pl. ╚Öindrile├ísc─â
╚śINDR├ŹL─é s. (pop.) pr─â╚Ötil─â, (reg.) sc├óndur─â, ╚Ötablon, (Ban.) ╚Öindr─â. (Cas─â acoperit─â cu ~.)
╚śINDRIL├Ź vb. (reg.) a ╚Öindrui. (A ~ acoperi╚Öul unei case.)
╚Öindr├şl─â (-le), s. f. ÔÇô ╚śi╚Ť─â, ╚Öindr─â, sc├«nduric─â. ÔÇô Var. Mold., Trans. ╚Öindil─â, Banat ╚Öindr─â ╚Öi var. Germ. Schindel, prin intermediul mag. zsindely (Cihac, II, 388; Borcea 208; cf. Miklosich, Fremdw., 125), ceh. ┼íindel, sb. ┼íindra (ÔÇ║ Banat). Der. din sl. scind─şlla (Cipariu, Elem., 60) nu este probabil─â. ÔÇô Der. ╚Öindrili, vb. (a acoperi cu ╚Öindril─â); ╚Öindrilar, s. m. (cel care bate ╚Öindril─â pe acoperi╚Ö).
╚śINDR├ŹL─é ~e f. 1) Material de construc╚Ťie format din sc├óndurele de brad, sub╚Ťiri ╚Öi ├«nguste, folosit la acoperitul caselor. 2) Fiecare dintre aceste sc├óndurele. [G.-D. ╚Öindrilei] /<ung. zsindely, germ. Schindel
A ╚śINDRIL├Ź ~├ęsc tranz. (cl─âdiri) A acoperi cu ╚Öindril─â. /Din ╚Öindril─â
╚Öindril─â f. sc├óndur─â de lemn ce serv─â la ├«nvelit case. [Nem╚Ť. SCHINDEL].
╚Öind├şl─â (est) ╚Öi ╚Öindr├şl─â (vest) f., pl. e (germ. schindel, d. lat. scindula ╚Öi sc├índula, ╚Öindil─â; ceh. ┼íindel, s├«rb. ┼íindala, ┼íindra, ung. zsindel, zsindel─ş, V. sc├«ndur─â). Drani╚Ť─â, ╚Öi╚Ť─â, sc├«nduric─â despicat─â de acoperit casele ╚Ť─âr─âne╚Öt─ş: cas─â acoperit─â cu ╚Öindil─â (col). Be╚Ťi╚Öor lat (├«n Munt. speteaz─â) care se lipe╚Öte pe h├«rtie ca s─â formeze zmeu. ÔÇô ├Än Ban. ╚Öi Serbia ╚Öindil─â, ╚Öindr─â, ╚Ö├«ndr─â. V. pr─â╚Ötil─â.
╚Öindil├ęsc (est) ╚Öi ╚Öindril├ęsc (vest) v. tr. (d. ╚Öindil─â). Acoper (casa) cu ╚Öindil─â.
╚śINDRIL─é s. (pop.) pr─â╚Ötil─â, (reg.) sc├«ndur─â, ╚Ötablon, (Ban.) ╚Öindr─â. (Cas─â acoperit─â cu ~.)
╚śINDRILI vb. (reg.) a ╚Öindrui. (A ~ acoperi╚Öul unei case.)
╚Öindr├şl─â, ╚Öindrile, (╚Öindil─â), s.f. ÔÇô Sc├óndur─â de fag, ├«ngust─â ╚Öi sub╚Ťire, prev─âzut─â cu un ╚Öan╚Ť pentru ├«mbin─âri, cu care se acoper─â casele ╚Öi acareturile; ╚Öi╚Ť─â. Se utiliza preponderent ├«n Maramure╚Öul istoric ╚Öi L─âpu╚Ö. ÔÖŽ (top.) ╚śindila, nume topic ├«n Ode╚Öti (Codru): ÔÇ×St─â m─ârturie unui me╚Öte╚Öug practicat cu decenii ├«n urm─â, azi disp─ârutÔÇŁ (Odobescu, 1973). ÔÖŽ Atestat sec. XV (Mih─âil─â, 1974). ÔÇô Din magh. zsindely, germ. Schindel (╚ś─âineanu, Scriban; Cihac, Miklosich, cf. DER; DEX, MDA) < lat. scindula (Scriban).
╚Öindril├ş, ╚Öindrilesc, (╚Öindili), vb. tranz. ÔÇô A acoperi o cl─âdire cu ╚Öindril─â: ÔÇ×DrumuÔÇÖ ╚Öi l-a╚Ö ╚Öindili / Cu ╚Öindil─â de m─âtas─âÔÇŁ (Memoria, 2001: 63). ÔÇô Din ╚Öindril─â (DER, DEX, MDA).
╚Öindr├şl─â, -e, (╚Öindil─â), s.f. ÔÇô Sc├óndur─â de fag, ├«ngust─â ╚Öi sub╚Ťire, prev─âzut─â cu un ╚Öan╚Ť pentru ├«mbin─âri, cu care se acoper─â casele ╚Öi acareturile; ╚Öi╚Ť─â. Se utiliza preponderent ├«n Maramure╚Öul istoric ╚Öi L─âpu╚Ö. ╚śindila, nume topic ├«n Ode╚Öti (Codru): ÔÇ×St─â m─ârturie unui me╚Öte╚Öug practicat cu decenii ├«n urm─â, azi disp─ârutÔÇŁ (Odobescu 1973). ÔÇô Din germ. Schindel, prin intermediul magh. sindely (Cihac cf. DER).
╚Öindril├ş, ╚Öindrilesc, (╚Öindili), vb. tranz. ÔÇô A acoperi o cl─âdire cu ╚Öindril─â: ÔÇ×DrumuÔÇÖ ╚Öi l-a╚Ö ╚Öindili / Cu ╚Öindil─â de m─âtas─âÔÇŁ (Memoria 2001: 63). ÔÇô Din ╚Öindril─â.

șindrili dex online | sinonim

șindrili definitie

Intrare: șindrilă
șindrilă 1 pl. -e substantiv feminin
șindilă 1 pl. -e substantiv feminin
șindilă 2 pl. -i substantiv feminin
șindrilă 2 pl. -i substantiv feminin
Intrare: șindrili
șindili conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv
șindrili conjugarea a VI-a grupa a IV-a verb tranzitiv